Microsoft Flight Simulator X - review - Jocuri - Level

Microsoft Flight Simulator X

Locul unde se întâlnesc două visuri

Nu, nu o să vorbesc de piloţi şi nici nu o să vă plictisesc cu noţiuni de istorie a zborului. Lucrurile astea se găsesc pe Discovery şi pe internet în cantităţi mai mult decât suficiente. Nici măcar nu ştiu cât de mult mai contează pentru noi lucrurile astea. Suntem atât de obişnuiţi să considerăm minunile astea ale umanităţii ca existând de când lumea şi că, evident, ni se cuvin, încât o altă perspectivă probabil că ne-ar face rău. Cunoaşterea nu aduce nimic bun pentru omul de rând. Iar în ceea ce priveşte visurile… Omul a visat sute de mii de ani să zboare. Noi visăm cel mai tare calculator. Dacă vreţi să profitaţi din plin de FSX, vă sugerez să vă concentraţi asupra celui de-al doilea vis pe care să-l transformaţi în realitate. Primul vis poate fi simulat.

Prea târziu?!

Mulţi dintre voi se întreabă probabil ce caută acest review la aproape jumătate de an de la lansarea lui FSX pe piaţă. Ei bine… Pur şi simplu nu am avut curajul să-l instalez la momentul respectiv. În primul rând, vorbim de o instalare de 15 GB pe HDD care, la mine, cu tot cu mod-uri, misiuni, aeroporturi, remap-uri de texturi şi avioane a ajuns să ocupe 28 GB. Nu e la îndemâna oricui, deocamdată, să ţii blocată 10-20 % din capacitatea unui HDD cu un singur joc, mai ales că FSX este un joc de cursă lungă. Mai mult decât atât, ai nevoie de un PC care să citească rapid cei 30 GB de pe HDD şi să îi aşeze frumos pe multitudinea de obiecte 3D pe care le conţine FSX. În al doilea rând, FSX a avut o mulţime de probleme la lansare motiv pentru care a trebuit să vină un voluminos Service Pack 1, ca să le rezolve. Şi chiar a reuşit, lucru care se vede prin cele 10-15 fps-uri pe care le-a adăugat pe sistemele high-end. Ca idee, am rulat FSX pe un AMD Athlon 64 X2 4200+, 2 GB de RAM, un monstru de NVidia GeForce 7900 GX2 cu 1GB de memorie video şi ultimul răcnet de HDD SATA 2 de 300 GB de pe piaţă. Clar, nu e cel mai bun sistem posibil, dar oricum, se încadrează încă în sfera High-End (ţinând cont că 8800 GTX în DirectX 9 nu bate cu mult GX2-ul). Nu mică mi-a fost mirarea când, curajos din fire, m-am poticnit în 5-6 frame-uri pe secundă în FSX cu toate detaliile la maxim. Evident, am fost foarte dezamăgit, însă nu m-am dat bătut şi am acţionat asupra unui singur slider – Landscape Autogen. Brusc, fps-ul a sărit. M-am simţit de parcă aveam un procesor din epoca de piatră. Practic, pe lângă o placă video de ultimă generaţie, aveţi nevoie şi de un procesor din aceeaşi categorie. Nu am avut şansa să pun pe placă cel mai bun Intel Dual-Core pentru a-mi verifica bănuiala. Cert este că am fost forţat să las pământurile cam goale de copaci şi oraşele sărace în clădiri. Însă chiar şi aşa, grafica lui FSX este impresionantă. Numai dacă ne gândim că rezoluţia Pământului este detaliată în materie de textură până la 7 cm şi relief până la 1 m, vă daţi seama de ce avem un install de 15 GB. Practic, este mult peste ceea ce Google Earth ne oferă. Normal, anumite zone de importanţă mai mare au beneficiat mai multă atenţie, restul fiind totuşi doar o imagine din satelit de foarte mare rezoluţie. Oricum, oriunde aţi merge, nu o să fiţi dezamăgiţi… Şi asta fără mod-uri. Cu ele, lucrurile iau o întorsătură extraordinar de realistă. Am avut posibilitatea să admir nişte modificări ale unor zone făcute special pentru a demonstra unde poate ajunge grafica din FSX, la ce detaliu. Lipseau doar gâzele din iarbă… Din păcate însă, deşi a fost multă reclamă, FSX nu are funcţii de DirectX 10 implementate însă. Acestea vor veni abia la toamnă cu expansion-ul aferent.

Oameni şi pachete

Aşadar, ne-am lămurit apropo de primele aspecte ale jocului sau, mai bine spus, ale simulatorului de zbor comercial. Am decis că arată bine, chiar dacă vă costă în acest moment vreo 2500 de euro un sistem care să-l ducă cu totul la maxim. Însă ceea ce a atras la seria Microsoft Flight Simulator în mod special a fost acel „Simulator” din coadă. Acesta a fost dus foarte departe cu FS 2004, lucru care a creat o comunitate imensă de fani în jurul titlului, iar faptul că este extrem de mod-abil a înflăcărat minţile cunoscătorilor care au creat mii de avioane şi de addon-uri, unele strălucite, chiar dacă pe bani. De fapt, obiceiul de a cere bani pentru content-ul custom de Flight Simulator s-a menţinut şi al FSX. Addon-urile serioase ca de exemplu Wings of Power costă şi nu puţin pentru noi. Acum, FSX a adus o mulţime de beneficii seriei, nu chiar la nivelul la care să zici că FS 2004 este învechit, clar. Dar oricum, a introdus un volum serios de lucruri care să facă jocul mai primitor, mai plăcut chiar dacă nu eşti cel mai înnebunit fan de curse comerciale şi convorbiri radio. Evident, nebunii sim-urilor au primit sceptic toate aceste lucruri, însă ceea ce îi opreşte momentan să avanseze spre FSX e grafica şi nu nivelul de simulare. În obiceiul clasic Microsoft, FSX a fost lansat în două pachete, Standard şi DeLuxe. Problema este că varianta DeLuxe are cam cu 30% mai mult content, iar diferenţa de preţ este minoră. De aceea, nu aş pune mâna pe Standard, mai ales că din ea lipseşte un lucru esenţial – carlinga complet computerizată G1000, care este absolut esenţială pentru vreo două generaţii de avioane cu reacţie. În plus, arată frumos. De asemenea, din Standard lipseşte SDK-ul pentru mod-ing, asta fără a menţiona doar 30 de misiuni faţă de cele 50 din DeLuxe. Mă rog, multe altele. Practic varianta Standard este destinată exclusiv jucătorilor care preferă să joace cu realismul la minim şi de câteva ori pe lună. Are target-ul ei până la urmă…

Realitatea dură?!

Desigur, în ceea ce priveşte realismul şi fizica jocului, nu pot intra prea adânc în amănunte deoarece nu sunt pilot. Pot spune însă că din experienţa mea cu simulatoarele de zbor, nu am prea multe de comentat. Astfel, varianta DeLuxe de care voi vorbi pe tot parcursul acestui review vine din start cu 24 de avioane în stoc, însă nu toate au modelată fizica specifică. Detaliile sunt create la nivel de generaţie, astfel că nu veţi observa prea mare diferenţă la cele cu reacţie de exemplu. Evident, oricare dintre modele poate fi customizat prin mod-gin chiar şi la nivel de fizică, însă necesită cunoştinţe într-adevăr majore de fizică a zborului, respectiv fizica specifică a modelului în cauză. Din păcate, nu am văzut să poată fi implementate anumite defecte de fabricaţie ale unor modele. Poate sunt… însă nu la un nivel foarte detaliat. Mai departe, în ceea ce priveşte carlinga virtuală, care este unul dinte principalele adiţii în materie de realism vizual, nici aceasta nu a fost modelată foarte specific pentru fiecare model în parte. Pentru un jucător normal de simulatoare de zbor poate nu e o problemă, însă pentru cei hard-core, contează enorm. De aceea au apărut o mulţime de variante de carlingă custom pentru modelele din joc, care pică tare bine ca să fiu sincer. De menţionat că oricând puteţi folosi şi varianta 2 D specifică lui FS 2004, dacă vi se pare mai uşor. Dacă sunteţi interesaţi de controlerele de bord, acestea sunt active în carlinga virtuală. Din păcate, lipsesc o serie de modele din era de început a zborului, de care m-am bucurat în A Century of Flight. Din fericire, mod-erii lucrează permanent pentru a face posibilă importarea acestor modele din FS 2004, operaţiune care, din câte am înţeles, nici măcar nu e aşa dificilă. Producătorii lui FSX au avut în vedere menţinerea unei anumite compatibilităţi între cele două jocuri din serie. Legat de avioanele pe care le puteţi download-a de pe site-urile de mod-ing, trebuie să aveţi în vedere că foarte puţine au fizica specifică modelată. Cele realizate cu mare acurateţe costă şi e normal să fie aşa, fiind extrem de multă muncă în spate. Sunt sigur că pentru un ochi format, de pilot preferabil, FSX-ul nu este un simulator 100% realist. Din păcate nu am avut nici unul care să-mi spună, însă pot să spun cu mâna pe inimă că este jocul care îţi dă ţie, ca pasionat de rând, cea mai frumoasă senzaţie de zbor şi de libertate dintre toate jocurile de acest gen. O lună de zile nu am reuşit să mă dezlipesc de el. Faptul că-ţi poţi crea cu mare acurateţe şi grad de realism propriile rute de zbor, că dinamismul nu lipseşte chiar şi atunci când cuplezi pe pilot automat, că poţi asculta şi comunica cu turnurile de control, te pune în situaţia în care chiar uiţi că eşti în casă în faţa unui monitor. Mai mult decât atât, puteţi modela condiţiile atmosferice cum doriţi, inclusiv download-area unei mostre de vreme reale pentru ora respectivă care se auto-update-ază la fiecare 15 minute. Puteţi practic simula orice condiţii de zbor, inclusiv evenimente mai puţin plăcute ca de exemplu defectarea unui motor, probleme de alimentare, blocări de eleroane etc. Ah, şi trebuie să recunosc că ador noul model de control al elicopterelor… Mie jocul mi-a oferit cam tot ceea ce m-am aşteptat de la el şi chiar mai mult, lucru pe care îl voi trata un pic mai detaliat.

Misiuni

Un lucru care a fost introdus în FSX şi care contribuie enorm la diversitatea sa sunt misiunile. În număr de 50 pentru DeLuxe şi 30 pentru Standard, aceste conţin atât tutoriale, cât şi misiuni serioase. Sunt grupate pe niveluri de dificultate şi terminarea lor vă aduce medalii şi insigne. Acum, nu vă aşteptaţi doar la „Zboară de la de Roma la Torino”. E vorba de misiuni destul de complexe, unele chiar cu un storyline solid. Spre exemplu, una dintre ele implică căutarea unui templu pierdut în jungla amazoniană, recuperarea unui artefact şi, dat fiind faptul că era blestemat şi vă crapă toate instrumentele de bord, respectiv vă iau foc motoarele, va trebui să aterizaţi în cele mai proaste condiţii posibile. De asemenea, aveţi misiuni competiţionale, misiuni militare, misiuni de mare fineţe a pilotajului etc. Evident, din cauza SDK-ului inclus puteţi crea propriile voastre misiuni sau download-a de pe internet misiuni făcute de alţii. Cert este că am renunţat la generatorul de plan de zbor (cu care doar mai testez avioane noi sau vizitez obiective turistice) pentru că misiunile sunt mult mai pasionante. Nici nu se putea mai bine, în condiţiile în care după un an de zile te cam saturi să faci curse comerciale şi să vizitezi obiective turistice care nu întotdeauna sunt cel mai bine realizate 3D.

Condiţii tehnice

FSX se poate juca în orice detaliu de realism doriţi. Eu am jucat permanent pe realism maxim (evident, mulţumesc, nu trebuia), lucru care este extrem de stresant la un moment dat. Pe lângă faptul că a trebuit să-mi reamintesc întregul protocol de zbor, de la comunicaţii până la altitudini, viteze şi protocolul în caz de defecţiune, a trebuit să lucrez simultan cu 30 de shortcut-uri  pe lângă joystick. Asta pentru că a zbura în ziua de azi este uşor până la un punct. Dacă să ridici şi să pilotezi un Cessna sau un Baron nu e mare filozofie, un avion comercial cu reacţie e cu totul altceva. Oricum, pasiunea mea este să zbor ghidat doar de instrumente, iar o aterizare în condiţii de vreme extremă, ca de exemplu vânturi de peste 60 hm/oră şi viscol, pe un aeroport între Alpi unde nu ai loc de manevre, îţi aduce satisfacţii aproape bolnav de mari. Normal, dacă nu aveţi un joystick corespunzător, să vă luaţi gândul de la satisfacţii prea multe. Sincer, vă recomand unul fără force-feedback. Dacă îl preferaţi, atunci aveţi nevoie de unul într-adevăr performant, ca de exemplu defunctul Microsoft Sidewinder 2 sau un Saitek X52 Pro (datorită celor peste 30 de shortcut-uri pe care le puteţi implementa direct pe el) şi altele… Eu am avut un Thrustmaster Force 3D Pro şi pot spune că am avut mari probleme mai ales cu alinierile şi aterizările. E foarte greu de calibrat şi funcţia de centrare este departe de ideală. Însă şi-a făcut treaba până la urmă.

Multiplayer

Sunt sigur că aţi prefera să împărţiţi munca cu un al doilea pilot, mai ales în condiţii extreme. În multiplayer a fost introdus un mod în care veţi fi doi piloţi în carlingă astfel că vei putea împărţi sarcinile exact ca în realitate. Evident, se poate comunica prin intermediul căştilor şi al microfonului, atât cu colegul, cât şi cu turnul de control unde… surpriză, un alt jucător va avea posibilitatea să furnizeze şi să controleze traficul. Singura problemă este că turnul de control este afectat de un număr destul de mare de bug-uri care vor fi reparate cu următorul service pack. Oricum, este o experienţă interesantă şi deosebită. Abia aştept să aud discuţii în româneşte cu piloţii noştri locali despre care oricum se ştie că sunt unii dintre cei mai buni piloţi de aeronave comerciale din lume.

Aşadar, acesta este FSX. Un joc strălucit, a cărui imagine însă este afectată de cerinţele hardware ieşite din comun. Părerea mea este că jucabil pentru omul de rând va fi abia peste jumătate de an, un an, când hardware-ul high-end de acum va fi mult mai accesibil. Normal, să nu credeţi că FSX nu este afectat de bug-uri. Însă în faţa unei asemenea realizări în materie de simulatoare nu avem decât să ne plecăm capul şi iertăm unele glitch-uri grafice sau unele probleme de fizică. Jocul oferă luni întregi de plăcere şi de libertate pe care nu cred că le vom întâlni curând într-un alt joc de acest gen. Dacă mai punem în calcul şi faptul că este extrem de mod-abil… trageţi voi concluziile.

Autor: Locke

Comentarii

---

Doar utilizatorii inregistrati pot adauga comentarii!

Autentifica-te sau Inregistreaza-te