Sam & Max 204: Chariots of the Dogs - review - Jocuri - Level

Sam & Max 204: Chariots of the Dogs

O Bosco where art thou?

În timp ce noi ne preumblam prin Europa încercând cu disperare să înfigem ţăruşul veseliei în inima plină de tristeţe a vampirului emo Jurgen, sărmanul Bosco a dispărut în mod misterios de pe faţa Pământului. S-a năpustit în toaletă de unde n-a mai ieşit nici cu slujbe. Deci, dacă-mi permiteţi o glumă răsuflată, Bosco e oficial în budă. Mi-e cam ruşine să recunosc, dar m-am bucurat puţin că am scăpat de el. Sincer să fiu, mă cam săturasem să-mi fac cumpărăturile în buticul psihopatului şi am considerat că o pauză e mai mult decât bine-venită. Dar, cum spunea rapsodul cu chipiu din personalul de Mangalia, Bosco nu e mort, Bosco se transformă. În intrigă. Se pare că scenariştilor de la Telltales li s-a făcut milă de bietul paranoic şi au angajat doi detectivi să-i dea de urmă. Nu e greu de ghicit cine anume a primit cazul şi cum anume îl va rezolva.

Chariots of the Gods

Chariots of the Dogs începe relaxat cu o descindere în forţă a Poliţiei Liber Profesioniste în mica prăvălioară a marelui Bosco. De parcă doi psihopaţi nu erau de ajuns, în peisaj apare şi vechiul nostru amic Flint Paper, care nu pierde ocazia să ne împărtăşească din vasta experienţa lui de viaţă. Când metoda clasică (adică o ploaie de gloanţe care în orice poveste serioasă cu detectivi ar fi trebuit să aducă dispărutul înapoi) dă greş, cei trei vor fi nevoiţi să apeleze la o soluţie neobişnuită: investigaţia. Veţi avea astfel ocazia să vedeţi cu ochii voştri ce anume ascundea Bosco în toaletă şi, în premieră pe magazin, ce minunăţii mişună de partea nevăzută a tejghelei. După ce ne jucăm puţintel de-a detectivii prin dugheana lui Bosco şi rezolvăm două puzzle-uri simpluţe (şi educative) care m-au făcut să strâmb puţin din nas (oameni buni, mă prindeam şi singur, chiar nu era nevoie să-mi scrieţi soluţia pe pereţi cu font roşu de un centimetru), vom rezolva misterul. EI (adică T H E M, pre limba stricată a vizitaţilor de peste ocean) sunt de vină!!! EI l-au răpit pe Bosco, EI au creat viaţa şi tot EI vă cântă La Mulţi Ani în fiecare an din străfundurile Cosmosului. Ceea ce urmează este greu de descris în cuvinte. Ca să evit potenţialele spoilere, vă spun doar că un simplu caz de răpire se va transforma încet-încet într-un talmeş-balmeş absolut dement demn de un sketch Monty Python. Episodul va atinge punctul culminant când duşmanii de moarte ai tovarăşului Bosco îşi vor face apariţia. Nu vă spun cine sunt EI (nici nu vă trece prin cap...), însă intrarea lor în scenă este unul dintre cele mai amuzante momente din istoria „serialului”. Aş spune „cel mai amuzant”, dar poate nu toţi gustaţi gagurile genial de absurde...

Telejurnal de bord

Cazul dispariţiei lui Bosco va fi rezolvat relativ rapid, fără prea multă vorbărie. De fapt, răpirea paranoicului n-a fost decât un scurt preludiu pentru adevăratul spectacol. După cum probabil bănuiaţi, gaşca extraterestră pusă pe blestemăţii nu este doar o plăsmuire a imaginaţiei defecte a negustoraşului paranoic. În loc să-i gâdile posteriorul pentru binele ştiinţei ca orice alieni serioşi, misterioasele făpturi extraterestre l-au lăsat pe Bosco să bântuie de nebun pe puntea de comandă. Circul se dezlănţuie când curiosul Bosco se împiedică de o maşină a timpului şi reuşeşte în câteva minute să nenorocească istoria. Ca dovadă că Universul (şi scenariştii de la Telltales) are un simţ al umorului tare bolnav, sarcina de a repara stricăciunile cauzate de un nebun aterizează în spinarea altor descreieraţi...

Ca să nu mai lungesc prea mult vorba, în Chariots of the Dogs oamenii de la Telltales şi-au propus să ia peste picior călătoria în timp. Imaginaţi-vă cum ar decurge o discuţie despre călătoria în timp purtată de doi comedianţi beţi turtă care încearcă să fie serioşi şi o să vă prindeţi cam care este atmosfera generală din Chariots of the Dogs.

Dacă aţi jucat Days of the Tentacle, ştiţi ce fel de puzzle-uri o să vă chinuie materia cenuşie. Şi chiar dacă nu aţi avut plăcerea să vă luptaţi cu un tentacul purpuriu, nu trebuie să fiţi nişte genii ca să vă daţi seama ce provocări vă aşteaptă într-un adventure care vă trimite la plimbare în timp şi spaţiu şi vă oferă posibilitatea de a schimba istoria. Dar lucrul cu adevărat îmbucurător este că toate problemele de logică din Chariots of the Dogs au un scop clar, contribuie la poveste, nu sunt puse acolo doar de dragul de a fi. Şi împreună alcătuiesc Marele Puzzle care este Chariots of the Dogs. Ca să rezum totul într-o singură frază, în cazul de faţă puzzle-urile sunt puse în slujba poveştii şi nu invers. Problema dificultăţii însă rămâne. Cu două sau trei excepţii (când a trebuit să iau o mică pauză, altfel cheleam prematur), am trecut prin joc fluierând. E drept, îţi trebuie puţintică imaginaţie şi câteva miligrame de logică, dar dacă eşti un maniac al adventure-ului Chariots of the Dogs este o joacă de copil...

Star Crack

Revelaţia de la jumătatea episodului mi-a întărit convingerea că personajele pitoreşti care populează studiourile Telltale au o mică plantaţie de ciupercuţe în beci şi nu se sfiesc să se înfrupte din darurile mai speciale ale Maicii Natură de câte ori simt că se apropie deadline-ul. Bineînţeles că nu lipsesc nici micile trimiteri la filmele cult care tratează problema spinoasă a călătoriei în timp (şi paradoxurile pe care le creează). Trekkerii vor primi şi ei ce merită (scurte înţepături care îi vor amuza cu siguranţă), iar vechii fani ai point’n’click-ului vor fi răsfăţaţi cu o serie de poante doar pentru ei livrate de un Sam din viitor bătrân şi chinuit de Alzheimer. În ciuda câtorva mici poticneli (nu le-aş numi eşecuri, doar că se putea şi mai bine), Chariots of the Dogs este unul dintre cele mai amuzante episoade de până acum.   

Timpul, penultima frontieră

Se pare că oamenii de la Telltales şi-au învăţat lecţia şi au pregătit finalul sezonului cu mai multă grijă. Chiar dacă nu vă va răspunde la toate întrebările, scenariul lui Chariots of the Dogs reuşeşte să lege între ele episoadele anterioare şi ne pregăteşte spiritual pentru Marele Final, „What’s Up, Beelzebub?”. Printre altele, veţi afla ce anume (de fapt cine) a cauzat tulburările de comportament ale arcade-ului nevropat din COPS, veţi dezlega misterul naşterii lui Bosco (un puzzle drăguţ care acceptă şi o soluţie alternativă) şi vi se va aminti discret că a existat şi un prim sezon ;). În concluzie, după ce veţi termina Chariots of the Gods, veţi avea o imagine de ansamblu destul de clară asupra întregului sezon. E drept, lipsesc câteva piese, dar am o bănuială că ultimul episod va completa puzzle-ul. Şi chiar dacă prin absurd What’s Up, Beelzebub va da greş, Chariots of the Dogs a făcut mai multe pentru acest sezon decât ultimul episod din sezonul întâi.  

Autor: cioLAN

Comentarii

---

Doar utilizatorii inregistrati pot adauga comentarii!

Autentifica-te sau Inregistreaza-te